Serviciu Roman de Informatii sustine ca se manifesta o crestere a cererii pentru programe si dispozitive de interceptare a comunicatiilor. In acest context, SRI a anuntat ca a contribuit la destructurarea unei grupari infractionale care comercializa aparatura de interceptare.

"In urma multiplelor documentari realizate la nivelul Serviciului, pe parcursul ultimilor ani, se constata o tendinta de crestere a numarului de comercianti, persoane fizice si persoane juridice si a numarului de oferte comerciale, privind produse hardware si aplicatii software ale caror caracteristici tehnice permit interceptarea comunicatiilor electronice si ambientale desfasurate prin intermediul, respectiv in proximitatea terminalelor de telefonie mobila", se arata intr-un comunicat de presa al SRI, remis Mediafax.

SRI a explicat si ce tip de programe sau dispozitive circula pe piata romaneasca in copul monitotizarii comunicatiilor.

"In intervalul 2010 - 2013, Serviciul Roman de Informatii a desfasurat activitati specifice de monitorizare informativa a unei grupari infractionale identificata cu astfel de preocupari, ce se constituiau in riscuri la adresa securitatii nationale. Pe parcursul investigatiilor s-au evidentiat actiunile derulate, pe raza municipiului Bucuresti si judetului Arges, de gruparea constituita din 6 persoane, subsecvente confectionarii, detinerii si vanzarii, fara drept, de dispozitive tip 'microfon spion X ZC', destinate ascultarii ambientale, dar si programe informatice 'MBackup' de tip 'spy' - care instalate disimulat pe telefoanele mobile 'tinta' cu sistem de operare Symbian, realizau accesul neautorizat la telefonul mobil monitorizat. Totodata s-a stabilit ca o parte dintre persoanele implicate fabricau si dispozitive destinate comiterii de infractiuni privind jocurile de noroc", se mai spune in comunicat.

SRI precizeaza ca informatiile au fost transmise DIICOT. Pe 14 februarie, procurorii DICOT au efectuat noua perchezitii in mai multe locuinte din Bucuresti, Ploiesti, Iasi si Braila, in urma carora au ridicat mai multe microfoane pentru inregistrarea comunicarilor ambientale, dispozitive de bruiere a comunicatiilor, carti de joc cu microcipuri, echipamente electronice, dispozitive fabricate in scopul comiterii de infractiuni privind jocurile de noroc, o masa de poker confectionata in scopul trucarii jocurilor de noroc, cerneluri speciale, imprimante, dispozitive destinate inregistrarii audio-video disimulate in diverse obiecte (ceasuri, pixuri), precum si sumele de 50.000 de euro si 28.000 de lei, dupa cum se arata intr-un comunicat al DIICOT.

Sursa: Ziare.com

Colonelul SRI, Eugen Iorga, a declarat ieri că „există firme care au fel şi fel de activităţi“, în spatele cărora se ascunde interceptarea ilegală a comunicaţiilor, „şi care recurg apoi la activităţi de şantaj, inclusiv la adresa unor personalităţi publice, din viaţa publică“. 

Spusele oficialului SRI au pus pe jar comisia parlamentară de control care va iniţia, săptămâna viitoare, o verificare la unităţile centrale ale Serviciului, una dintre temele vizate de parlamentari fiind cea a interceptărilor ilegale efectuate de societăţile de protecţie şi pază sau de către detectivi particulari. 

Propunerea de înfiinţare a unei Autorităţi Naţionale de Interceptare nu este pe placul Serviciului Român de Informaţii. În contextul dezbaterii pachetului de legi privind siguranţa naţională, ieri, la Comisia juridică din Senat, reprezentantul SRI, Eugen Iorga, a declarat că prin înfiinţatea Autorităţii Naţionale de Interceptare se va crea un serviciu de informaţii care va cenzura solicitările autorităţile informative referitoare la mandatele de interceptare. 

Potrivit colonelului Iorga, Agenţia va reprezenta „un nou serviciu de informaţii care îşi arogă şi nişte competenţe pentru şeful acesteia“. El a arătat că proiectul Autorităţii Naţionale de Interceptări prevede „nişte atribuţii care practic cenzurează solicitările autorităţilor informative, cenzurări care vizează emiterea actelor de autorizare“. Potrivit reprezentantului SRI, mandatele de interceptări privind securitatea naţională trebuie să fie emise de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, „sub un control judecătoresc strict cu privire la stările de pericol care afectează valorile de securitate naţională“. Iorga a mai spus că Autoritatea „nu se poate dizloca“ într-un sediu şi într-o altă instituţie distincte de structura SRI, pentru că cele două instituţii sunt create „pe aceeaşi infrastructură tehnică“. Colonelul Iorga a susţinut că, dacă s-ar înfiinţa Autoritatea Naţională de Interceptare, angajaţii ei ar trebui să lucreze în sediile centrale şi judeţene ale SRI. Potrivit reprezentantului SRI, această situaţie nu se regăseşte în niciun alt serviciu de informaţii din lume. El a arătat că SRI este desemnat, potrivit legii, autoritate naţională în domeniul interceptărilor. În acest context, reprezentantul oficial al SRI a adus în discuţie firmele care fac interceptări în mod ilegal şi care recurg ulterior la şantaj, inclusiv la adresa unor „personalităţi publice“. 

Iorga a arătat că există firme „care au fel şi fel de activităţi“, în spatele cărora se ascunde interceptarea ilegală a comunicaţ iilor, „şi care recurg apoi la activităţi de şantaj, inclusiv la adresa unor personalităţ i publice, din viaţa publică“. El a spus că SRI a inclus în pachetul legilor securităţii naţionale, aflate în dezbaterea Senatului, un amendament prin care i se atribuie Serviciului competenţ e în instrumentarea interceptărilor ilegale. 

Întrebat dacă SRI are posibilitatea de a preveni interceptările ilegale, reprezentantul SRI a răspuns: „Da. Avem structurile specializate. Trebuie obţinută informaţia şi trebuie surprins momentul operativ, nu e simplu. Dar avem posibilităţi tehnice să realizăm acest lucru“. 

Comisia parlamentară de control a SRI s-a sesizat imediat în faţa declaraţiilor colonelului Iorga, drept urmare, săptămâna viitoare membrii comisiei vor efectua un control la unităţile centrale ale Serviciului, una dintre temele vizate de parlamentari fiind cea a interceptă rilor ilegale efectuate de societăţile de protecţie şi pază sau de detectivi particulari, după cum a declarat,deputatul PSD Ion Stan. 

„Comisia parlamentară de control a SRI se va reuni săptămâna viitoare, când va iniţia un control la unităţile centrale ale Serviciului Român de Informaţii, una dintre temele vizate fiind cea a interceptă rilor ilegale efectuate de societăţile de protecţie şi pază, detectivi particulari, sau alte firme“, a precizat secretarul Comisiei SRI, deputatul PSD, Ion Stan. El a mai spus că directorul SRI a prezentat, vara aceasta, către CSAT o analiză legată de firmele de protecţie şi pază, firmele de detectivi particulari, şi „chiar unele firme care deţin în cadrul structurilor interne compartimente de interceptare a comunicaţiilor“. Stan a declarat că membrii comisiei au solicitat SRI să le pună la dispoziţie materialul documentar prezentat către CSAT şi să precizeze dacă, pentru interceptările ilegale descoperite, a transmis sesizări Parchetului. 

Potrivit lui Stan, dacă SRI are cunoştinţă că există firme care fac interceptări ilegale, trebuie să le sesizeze Parchetului, care, la rândul său, trebuie să ia măsurile care se impun „pentru a curma aceste activităţi ilegale“. 

Preşedintele Comisiei de control a activităţii SRI, Radu Stroe, susţine că va solicita explicaţii SRI faţă de afirmaţiile colonelului Iorga: „Vom solicita SRI explicaţii şi dovezi, pentru că nu îmi închipui că un ofiţer SRI face asemenea afirmaţii fără să aibă dovezi“, a spus Stroe. La rândul său, Şerban Nicolae, vicepreşedintele Comisiei juridice a Senatului, a declarat că membrii comisiei au cerut SRI un punct de vedere în legătură cu posibilitatea inventarierii tuturor celor care deţin şi utilizează tehnică de interceptare în România.„Am solicitat SRI un punct de vedere în legătură cu posibilitatea unei inventarieri a tuturor celor care deţin asemenea tehnică şi care efectuează interceptă ri de convorbiri telefonice sau de comunicaţii de altă natură“, a precizat, Şerban Nicolae.Potrivit senatorului PSD, activitatea de interceptare a comunicaţ iilor este ilegală cu excepţia cazului în care ea este efectuată de către SRI.

Sursa: Atac

Desi pare greu de crezut, ei bine e adevarat. Expertii in telecomunicatii avertizeaza ca ascultarea de convorbiri telefonice a ajuns la un nivel nebanuit de avansat. Seful unui birou de detectivi privati din Milano afirma ca aproximativ 5 la suta din telefoanele din Romania sunt ascultate de persoane fizice. Totul se poate realiza infricosator de simplu, fara nicio urma pe telefon sau pe factura. Este suficient ca cineva sa-ti subtilizeze telefonul si sa tasteze pe el un cod si atunci telefonul tau devine un receptor si emitator de inregistrari care o destinatie dorita de "spion". Ce este cu atat mai inedit este faptul ca odata "spart" telefonul poate sa inregistreze si convorbiri in timp ce este lasat pe o masa intr-o camera si sa le transmita unei surse. Singura modalitate de a te proteja impotriva acestor practici este ca telefonul sa aiba bateria scoasa. Cert este ca nu exista niciun mod prin care sa poti sa-ti dai seama daca telefonul tau este ascultat sau nu.

Sursa: Cancan.ro

TENDINŢĂ. Gelozia şi teama de a fi furaţi îi fac pe tot mai mulţi dintre conaţionali să apeleze la aparatură modernă de urmărire şi la detectivi particulari. 

Verificarea amănunţită a viitorilor parteneri sau membri de familie a devenit deja obişnuinţă printre persoanele cu o stare materială deosebită. Unii apelează la detectivi particulari, dar cei mai mulţi - la aparatura de spionaj de pe internet. De aceea, softurile de mii de euro pentru ascultarea convorbirilor telefonice, microfoanele-spion, pixurile care filmează cu sunet şi alte asemenea gadgeturi au devenit nelipsite din arsenalul românilor geloşi sau al patronilor bănuitori. 

Ginerică la control!

Viitorul soţ pare băiat bun, dar este un pic cam cheltuitor, faţă de cât îi permit veniturile. „Socrii ne-au solicitat o verificare amănunţită a tânărului care a cerut mâna fiicei lor. Ei se temeau că, odată intrat în familia lor, ginerele le va toca banii”, explică Maria Bumbaru, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Detectivilor din România (ANDR), o cauză modernă de spionaj al românilor.

Aparatură video de ultimă oră, maşini de filaj ultradotate, verificări peste verificări. Toate aceste mijloace tehnice, folosite de profesionişti, au scos în evidenţă un adevăr trist. S-a dovedit că potenţialul ginere, patron al unui lanţ de firme, era plin de datorii pe la bănci şi emisese şi cecuri fără acoperire. 

„Ia-ţi, mireasă, ziua bună!”

Verificările vin şi din exterior. „Un elveţian căruia i-a căzut cu tronc o româncă angajată la un hotel de acolo a hotărât să-şi verifice mai amănunţit viitoarea parteneră de viaţă, din cauză că respectiva îi ceruse, în diverse situaţii, sume de bani care au totalizat peste 20.000 de euro”, explică preşedintele ANDR. 

Şi în acest caz, tehnica de supraveghere este de bază: aparate foto performante, teleobiective şi dispozitive de filmare „discretă”, urmărirea „subiectului” şi a persoanelor cu care se întâlneşte. 

„În urma investigaţiilor, s-a descoperit că trecutul” nu o recomandă ca o potenţială parteneră de viaţă dezinteresată”, a mai precizat Maria Bumbaru. Elveţianul a scos din buzunar 5.000 de euro pentru a se lămuri cu privire la viitoarea consoartă, dar s-a felicitat pentru economia realizată. 

Angajaţii, obiect de filaj

Convorbirile telefonice interminabile pe banii firmei şi deconturile care ating câteodată dimensiuni fantastice îi fac pe mulţi dintre angajatori să simtă nevoia verificării salariaţilor. Multinaţionalele sunt cele mai interesate de ce fac angajaţii lor. Dacă angajatul apare cu o maşină nouă, pe care nu şi-o poate permite din salariu există prezumţia de vânzare de informaţii, motiv pentru care intră în verificări. 

El va fi urmărit cu teleobiective puternice şi cu binocluri cu vedere în infraroşu, pentru a se vedea oricând ce cumpără, cu cine se întâlneşte sau pe unde îşi pierde timpul înainte. Preţul supravegherii începe de la 250 de euro/zi de fiecare acţiune.

LEGENDĂ 

Poligraful, aparat ajutător

Detectorul de minciuni, denumit impropriu şi poligraf, nu este nici pe de parte un indicator perfect al vinovăţiei cuiva. „Minciuna omenească nu va putea fi niciodată probată, în proporţie de 100%, de un aparat, oricât de performant ar fi! 

De aceea informaţiile obţinute cu ajutorul detectorului de minciuni trebuie neapărat coroborate cu alte probe”, este de părere prof. univ. dr. Tudorel Butoi, psihologul criminalist care a introdus la noi tehnica lecturii rezultatelor poligrafului, acum mai bine de 30 de ani. 

„În plus, interpretarea rezultatelor trebuie neapărat efectuată de către un psiholog rutinat în asemenea examinări, pregătit la cursuri speciale”, atrage atenţia criminalistul. Cât despre „poligrafurile” portabile, al căror preţ este de doar câteva sute de lei, Tudorel Butoi are o singură părere. „Vânzătorii îşi fac reclamă cât cuprinde, reuşind să vândă asemenea aparate, iar prostovanii dau bani şi le cumpără!”, spune el. Dar reclama nu este singurul mod de ai convinge pe români să achiziţioneze diversele truse de spionaj”. 

„Trăim în prezent într-o societate maladivă, plină de frustrări, dar golită de principii morale. Acestea sunt motivele care au dus la exacerbarea spionitei în România, pe fondul unei credinţe al cărei singur zeu este banul!”, conchide psihologul criminalist.

CONDIŢII. Detectorul de minciuni trebuie utilizat doar de specialiştii în domeniu

TEHNOLOGIE 

Telefonul personal, făcut public!

Mai nou, o tehnică informatică permite interceptarea convorbirilor şi a mesajelor de pe telefonul mobil al altora. „Pe telefonul celui supravegheat se instalează un soft invizibil. Urmăritorul poate vedea toate convorbirile şi toate SMS-urile trimise şi primite de pe telefonul persoanei urmărite, având şi posibilitatea să le înregistreze”, explică un angajat al unui serviciu secret. 

El spune că, în prezent, numai în Bucureşti au fost deja localizate câteva zeci de telefoane mobile în starea de supraveghere. Chiar dacă în prospectul softului-fantomă se precizează că acesta este total invizibil, lucrurile nu stau chiar aşa.

Un operator de telefonie mobilă poate afla în orice moment care aparat funcţional în reţeaua sa este urmărit, pentru că datele obţinute sunt trimise prin SMS la „supraveghetor”. Practic, programul informatic de urmărire - care este un virus, de fapt - poate fi ascuns pe telefonul parazitat, dar nu şi în reţeaua GSM folosită.

Sotia fostului premier britanic Tony Blair, Cherie Blair, a dat in judecata un grup de presa britanic, ce apartine lui Rupert Murdoch, din cauza ca i-au fost ascultate telefoanele. Cherie Blair da in judecata si un fost detectiv particular al tabloidului News of the World, pe seama acuzatiilor ca i-au fost ascultate conversatiile telefonice, transmite BBC. De profesie avocat, sotia fostului prim-ministru al Marii Britanii a facut reclamatia marti, "in legatura cu interceptarile ilegale ale apelurilor sale telefonice".

Aceasta actiune o face pe sotia fostului premier una dintre cele mai importante persoane care au dat in judecata compania News International, a lui Rupert Murdoch, a carei campanie de ascultare a telefoanelor a afectat politicieni, celebritati, atleti si alti oameni care se afla in atentia opiniei publice.

Doamna Blair il da in judecata si pe Glenn Mulcaire, un fost detectiv particular care a lucrat pentru fostul tabloid News of the World.

Mulcaire a pledat deja vinovat pentru ca ar fi interceptat apelurile telefonice ale celebritatilor, pentru ziar.

Tabloidul News of the World era publicat de News Group, parte a News International, si si-a incetat aparitia pe 10 iulie 2011, dupa aproape 168 de ani de existenta, din cauza acestui scandal.

Sursa: ziare.com

Preşedintele CJ Iaşi, Constantin Simirad, s-a aflat, joi dimineaţă, la DNA, unde a cerut precizări legate de îndeplinirea condiţiilor privind interceptările din biroruile şefilor instituţiei, iar la ora transmiterii acestei ştiri la sediul DNA ajunseseră şi cei doi vicepreşedinţi ai CJ. Preşedintele  Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi, Constantin Simirad a ajuns la sediul DNA - Serviciul teritorial Iaşi cu puţin timp înainte de ora 8.00, el declarând, la ieşirea din instituţie, că a discutat cu procurorii anticorupţie despre modul în care au fost făcute interceptările în birourile celor doi vicepreşedinţi ai CJ.

"Am fost la DNA să văd dacă sunt îndeplinite condiţiile legale privind interceptările din biroruile celor doi vicepreşedinţi. Discuţiile au durat zece minute şi am constatat că procurorii DNA au toate pregătirile specifice în privinţa interceptărilor", a declarat Simirad.

La ora transmiterii acestei ştiri, la sediul DNA ajunseseră şi cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean, care au fost citaţi miercuri de către procurorii anticorupţie.
La intrarea în instituţie, cei doi au spus că nu ştiu motivele pentru care au fost chemaţi la DNA.
Marius Striblea, avocatul celor doi vicepreşedinţi ai CJ Iaşi, a spus că modul în care au fost citaţi cei doi este unul atipic pentru DNA.
"Cei doi au fost citaţi prin telefon, ceea ce mi se pare ciudat. Este o metodă atipică pentru DNA", a declarat Striblea.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi, liberalul Victor Chirilă, a spus miercuri, într-o conferinţă de presă, că a descoperit în biroul său şi al celuilalt vicepreşedinte al CJ, Constantin Adăscăliţei, membru PSD, camere de luat vederi care ar fi fost instalate fără ştirea lor, adăugând că a fost sesizată Poliţia în acest caz.
El a precizat că, marţi după-amiază, a descoperit o cameră de luat vederi, de dimensiuni mici, instalată în perete deasupra uşii din biroul său, afirmând că nu avea cunoştinţă de faptul că era "monitorizat şi urmărit.
Direcţia Naţională Anticorupţie preciza, miercuri, că se fac verificări pentru stabilirea împrejurărilor în care au fost dezvăluite acte procedurale autorizate de judecător în dosarul privind CJ Iaşi, în care se fac acte premergătoare urmăririi penale privind suspiciuni de corupţie.
"Ca urmare a informaţiilor vehiculate în spaţiul public generate de declaraţia făcută de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Iaşi Chirilă Victor în legătură cu descoperirea în biroul său a unor obiecte de tehnică de monitorizare, Biroul de informare şi relaţii publice face următoarele precizări: Serviciul Teritorial Iaşi desfăşoară acte premergătoare urmăririi penale în legătură cu suspiciunea săvârşirii unor fapte de corupţie. În acest stadiu al anchetei penale, mai multe detalii nu pot fi date publicităţii", precizează Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) într-un răspuns la o solicitare făcută de agenţia MEDIAFAX.
Totodată, Direcţia Naţională Anticorupţie arată că a declanşat verificări în vederea stabilirii împrejurărilor în care "acte procedurale autorizate de judecător, în conformitate cu art. 911 - 915 Cod de procedură penală, au fost dezvăluite în cursul desfăşurării anchetei penale, cu riscul periclitării bunului mers al acesteia".
Birourile celor doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Iaşi au fost sigilate, miercuri seară, de poliţişti, care au luat cele două camere de luat vederi găsite în pereţii încăperilor respective, declara pentru corespondentul MEDIAFAX vicepreşedintele instituţiei ieşene Victor Chirilă.
În 2010, dosarul scandalului sexual de la Iaşi a ajuns în instanţă, însă printre acuzaţi nu s-a numărat şi Victor Chirilă.

Vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Iaşi, Victor Chirilă şi Constantin Adăscăliţei, au descoperit în pereţii birourilor microfoane-spion, pe care le-au "dezgropat" miercuri în prezenţa presei. În spatele acestui caz în care sunt implicaţi cei doi stau scandaluri cu orgii sexuale, bani, terenuri şi lovituri politice sub centură. Victor Chirilă, cel care a găsit aparatura, este unul dintre cei mai vechi politicieni ai Iaşiului, cu un trecut controversat. Constantin Adăscăliţei, celălalt vicepreşedinte, a fost cercetat într-un dosar pentru deturnare de fonduri. În plus, ambii adjuncţi se află într-un război deschis cu şeful CJ Constantin Simirad pentru controlul instituţiei.

Descoperirea

"Prima dată am observat ieri după-amiază (marţi -n.r.) praful de la uşa biroului colegului meu Adăscăliţei. În glumă, am spus «să vezi că ăştia ţi-au pus microfoane». Apoi am privit în sus şi am văzut ceva ciudat la marginea tocului. Am scrijelit puţin peretele şi atunci am descoperit aparatul", a declarat Victor Chirilă.

Cu toate acestea, nu a reclamat imediat. A preferat să facă un mic spectacol a doua zi, la care a invitat şi presa. Astfel că, miercuri dimineaţă, sub privirile jurnaliştilor, Chirilă a dezgropat şi aparatul montat lângă tocul uşii propriului său birou. Acesta era ascuns sub tencuială, în colţul din dreapta sus, la câţiva milimetri de marginea de lemn. Dispozitivul era îndreptat spre scaunul biroului. Aparatul era similar cu cel descoperit în biroul celuilalt vicepreşedinte, Constantin Adăscăliţei.

Chiar în momentul în care arătau presei camerele, cei doi au fost invitaţi la DNA "pentru a stabili anumite lucruri". Conform celuilalt vicepreşedinte, Constantin Adăscăliţei, invitaţia a fost făcută de către şeful direcţiei anticorupţie Iaşi, Mihail Călin. "Nu ne-a spus nimeni că ar fi montate de DNA. Dar probabil ne vedeau în direct când le demontam şi ne-au contactat", a comentat acesta.

DNA îşi revendică "tehnica de monitorizare"

Surse judiciare au declarat pentru gândul că nu ar exista o aprobare legală pentru montarea sistemelor de supraveghere la birourile celor doi vicepreşedinţi. Cu toate acestea, Direcţia Naţională Anticorupţie a precizat miercuri după amiază, prin intermediul unui comunicat, că se fac verificări pentru stabilirea împrejurărilor în care au fost dezvăluite acte procedurale autorizate de judecător în dosarul privind CJ Iaşi, în care se fac acte premergătoare urmăririi penale privind suspiciuni de corupţie.

"Ca urmare a informaţiilor vehiculate în spaţiul public generate de declaraţia făcută de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Iaşi Chirilă Victor în legătură cu descoperirea în biroul său a unor obiecte de tehnică de monitorizare, Biroul de informare şi relaţii publice face următoarele precizări: Serviciul Teritorial Iaşi desfăşoară acte premergătoare urmăririi penale în legătură cu suspiciunea săvârşirii unor fapte de corupţie. În acest stadiu al anchetei penale, mai multe detalii nu pot fi date publicităţii", precizează Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) într-un răspuns la o solicitare făcută de agenţia Mediafax.

Watergate de Iaşi

Victor Chirilă susţine că cei ce îl urmăreau voiau să afle detalii despre discuţiile sale cu membrii de partid din PNL. "Aici, la Consiliul Judeţean, în birou la mine, avem dese întâlniri pe linie de partid. În plus, vin la mine oameni grei din PNL ca să îi învăţ să facă diverse lucruri, după sfaturi, mai ales că sunt foarte vechi în administraţie şi am multă experienţă. Faptul că suntem monitorizaţi mă face să mă gândesc că suntem într-un stat poliţisto-comunist", a afirmat şeful de la CJ Iaşi. Colegul său crede că la mijloc poate fi chiar preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Simirad. "De ceva timp, eu cu domnul Simirad avem orientări politice diferite. Sunt tensiuni şi de multe ori m-a ameninţat că va contacta procurorii. Eu nu am ce ascunde", a declarat Adăscăliţei, membru PSD.

Constantin Simirad, cel care a candidat pentru CJ Iaşi din partea PSD, dar care între timp s-a orientat spre PDL, respinge astfel de acuzaţii. "Supărarea lor vine de la faptul că le-am luat unele din responsabilităţi ce le deţineau pe nedrept. Nu am făcut nicio plângere nicăieri. Şi la mine pot fi microfoane şi camere de luat vederi. Dar nu îmi pasă ca nu am ce ascunde", a precizat Constantin Simirad.

Victor Chirilă a fost cercetat într-un dosar cu sex cu minore deschis în urmă cu câţiva ani

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, liberalul Victor Chirilă, a fost cercetat de către procurorii DIICOT într-un dosar în care au fost implicaţi mai mulţi oameni de afaceri şi politicieni locali. Principalele acuzaţii lansate de procurori vizau orgii şi perversiuni sexuale cu minori.

În 2008, în urma unei plângeri făcute de o minoră, procurorii DIICOT Iaşi au deschis un dosar de cercetare. În el au apărut menţionate numele a 15 persoane, printre care politicieni şi patroni. Printre aceştia era Victor Chirilă, primar de Bârnova la acea vreme.

În centrul anchetei s-au aflat 4 persoane. Nicuşor Cosuta - patronul unei pizzerii din Iaşi, Cornel Hitruc - patronul "Clasic Caffe", Daniel Onofriciuc - patronul firmei "DanMixt Est" din Miroslava şi Dorin Cohal. Cei patru, alături de alte persoane, au fost cercetaţi pentru "asociere la săvârşirea de infracţiuni", "trafic de minori", "raport sexual cu o minoră", "perversiuni sexuale" şi "corupţie sexuală".

Conform procurorilor, aceştia ar fi racolat peste 20 de tinere, eleve şi studente din Iaşi, Suceava si Vaslui, multe dintre acestea fiind minore. Mai apoi erau duse în diferite imobile aflate în proprietatea lor sau închiriate. După ce le ademeneau şi le ofereau băuturi alcoolice, alimente şi sume de bani, le determinau să întreţină raporturi sexuale normale şi orale. Una din orgii ar fi avut loc într-o vilă din comuna Bârnova, condusă la acea vreme de Victor Chirilă. "Eram primar la vremea aceea, am participat la o petrecere, o dată, la ziua unui prieten. Am stat până seara, apoi am plecat. Nu ştiu ce a fost în lipsa mea", a declarat Chirilă presei în 2009, cand a fost chemat la audieri.

Cine e Victor Chirilă

Victor Chirilă a fost primar în comuna Bârnova, una din cele mai bogate din judeţul Iaşi, din 1990. În 1991 şi-a dat demisia, nefiind convins că Primăria este lucrul care i se potriveşte cel mai bine. Însă a revenit în 1992 când a candidat ca independent, câştigând din nou postul. În 1995, a trecut la PRM, unde nu a rămas mult timp. În februarie 1997, a trecut la PNL unde este şi în ziua de astăzi. Ca primar al comunei, a împăcat mereu şi capra şi varza, punând umărul la dezvoltarea unui veritabil cartier rezidenţial în pitoreasca zonă Bârnova, unde şi-a construit vile luxoase o parte semnificativă din crema Iaşiului. Din 2008, a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi.

Bugetarul Chirilă: Hai să fim toţi săraci, să nu ne dea la ziar. Şi ce dacă suntem bogaţi?

Deşi a ocupat mereu doar funcţii bugetare, Chirilă a reuşit să adune o avere frumoasă. A trecut-o toată însă pe numele fiicei, în urmă cu ceva ani, din cauza unei amante. "Am avut o problemă cu o femeie prin 1994. S-a întâmplat să aibă un copil cu mine. De asta am trecut averea pe numele Ralucăi (fiica lui - r.r.), înainte de a se mărita, să nu mă trezesc cu surprize. Hai să fim toţi săraci, să nu ne dea la ziar. Şi ce dacă suntem bogaţi? Noi trebuie să tragem spre bogăţie, nu spre sărăcie", a declarat vicepreşedintele CJ pentru IEŞEANUL, la acea vreme.

Cine e Constantin Adăscăliţei

Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Adăscăliţei este un pesedist pur sânge care a ştiut să facă avere. Fost sportiv de carieră, cu rezultate în concursurile de arte marţiale, Adăscăliţei şi-a clădit afacerile începând cu o firmă de protecţie şi pază. Mai târziu a urcat şi pe scara politică. Mai întâi - consilier, pentru ca în 2008 să ajungă în fotoliul de vicepreşedinte al CJ Iaşi. Între timp, a avut mai multe confruntări, atât cu şeful direct de partid, Gheorghe Nichita, cât şi cu Constantin Simirad.

Conform ultimei declaraţii de avere, acesta are 3 case şi peste 3 hectare de teren în comuna Aroneanu. În 2010 şi-a cumpărat un teren cu păşune de 1.500 mp în comuna Miroslava, localitate limitrofă Iaşiului unde sunt cele mai vânate suprafeţe. Tot în 2010, în conturile lui Adăscăliţei au intrat peste 270.000 de lei. Cea mai mare parte a banilor a fost obţinută din dividendele de la cele două firme la care este acţionar.

Constantin Adăscăliţei este vicepreşedinte al Federaţiei Române de Karate Tradiţional şi membru al Asociaţiei Firmelor de Pază din România.

Birourile de la CJ, loc de muncă pentru spioni

Un scandal asemănător a izbucnit la Consiliul Judeţean Iaşi în urmă cu trei ani. Iovu Brezuleanu, vicepreşedintele de la acea vreme, a fost vizitat de doi reprezentanţi ai SRI care i-au verificat birourile. "Mi s-a spus că există o gaură în perete care ar trebui reparată şi să nu mai stau cu geamurile deschise pentru că pot fi ascultat cu o aparatură specială de peste stradă", declara Iovu Brezuleanu presei la începutul anului 2008.

Sursa: Gandul.info